marți, noiembrie 01, 2016

UN: Circa 2000 de palestinieni au avut de suferit din cauza demolărilor israeliene din valea Iordanului anul acesta


Încercând să salveze porumbei după demolările din Khirbet Makhoul în valea Iordanului. Foto: Alex Levac


de Amira Hass


Astăzi, rezidenții comunității palestiniene Khirbet Ras al-Ahmar din districtul Tubas în nordul văii Iordanului vor trebui să-și adune copiii, oile și caprele, mâncarea, containerele cu apă și celelalte bunuri și să evacueze locurile în care trăiesc pentru ca Forțele Israeliene de Apărare să poată efectua exerciții militare în zona respectivă. Au primit ordinul de evacuare acum câteva zile. Ultima oara când li s-a cerut membrilor acestei comunități de ciobani să evacueze locul din cauza exercițiilor IDF-ului a fost acum aproape cinci luni. Atunci, au fost obligați să plece trei zile la rând.

Comunitatea a existat cu mult înainte ca IDF să declare regiunea zonă de tragere. Dar în 2015, armata a evacuat-o temporar de 8 ori pentru a-și desfășura acolo antrenamentele militare. În total, potrivit organizatiei B’Tselem, de la începutul acestui an, IDF-ul a forțat 67 de familii palestiniene din valea Iordanului să-și părăsească locuințele din cauza exercițiilor militare efectuate pe pământul lor – fie că a fost vorba de câteva ore pe zi sau de mare parte a zilei în mai multe zile la rând.

Pe 9 octombrie nu a avut loc nicio evacuare, ci o demolare masivă pe care Administrația Civilă, însoțită de o puternică escortă militară, a efectuat-o la Khirbet Ras al-Ahmar: buldozerele au demolat 10 clădiri de locuințe precum și 17 țarcuri de oi și cotețe pentru păsări aparținând a 9 familii. Șapte dintre clădiri erau locuite la vremea demolării și 24 de oameni și-au pierdut casele în câteva minute.

Săptămâna trecută, întinsa câmpie încă era plină de tablă ondulată strivită, bucăți de pânză sfâșiată, stâlpi de fier, bucăți de copaci și containere. Mulți membri ai comunității au fost siliți să plece din cauza demolării. Câțiva au rămas să mâne cirezile și să le ducă la păscut.


Echipament lăsat în urma exercițiilor militare ale IDF-ului în satul Akraba din Cisiordania, octombrie 2016. Foto: Amira Hass


Acela n-a fost sfârșitul. Pe 27 septembrie, forțele israeliene au năvălit în tabăra de corturi a familiei de ciobani Ayoub din Tel al Hema în nordul văii Iordanului. Circa 18 structuri au fost demolate, inclusiv șase barăci de locuit, șase țarcuri de oi și un panou solar – și cei 25 de membri ai familiei și-au pierdut acoperișul de deasupra capului.

Demolarea a avut loc la câteva zile după ce un grup de israelieni a construit un avanpost ilegal și neautorizat în apropiere și au început să-i împiedice pe membrii familiei Ayoub să înainteze cu oile și caprele pe un deal mai în sus de tabără – zona lor obișnuită de păscut. Recent, aceeași israelieni s-au ocupat cu a muta clădirile avanpostului de la baza dealului în vârful acestuia.

De la începutul anului, IDF și Administrația Civilă au efectuat 35 de incursiuni distructive în valea Iordanului. Motivul: construirea fără un permis eliberat de Administrația Civilă (care în niciun caz nu dă permise de construcție palestinienilor din zona C, fie pentru că nu i-a inclus în proiectul pregătit pentru colonii, fie din cauză că zona în care locuiau a fost declarată zonă pentru antrenament militar).

În întreaga zonă C, administrația a distrus 780 de structuri palestiniene de la începutul anului – comparativ cu 453 în 2015 – susținând că au fost construite fără permisiune. Numărul oamenilor care și-au pierdut locuințele în urma demolărilor s-a ridicat la 1.129 comparativ cu 580 anul trecut.

Și în Ierusalimul de Est s-au înmulțit distrugerile: 125 de structuri palestiniene au fost dărâmate de municipalitate și de ministerul de interne de la începutul anului, comparativ cu 78 anul trecut. Ca rezultat, 164 de palestinieni au rămas fără acoperiș deasupra capului, comparativ cu 108 în 2015.

De la începutul anului până pe 9 octombrie, în jur de 2000 de oameni din valea Iordanului au fost afectați de demolări, potrivit cifrelor estimate de Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare. Această cifră este ridicată în special din cauză că trei ținte ale operațiunilor IDF-ului au inclus rețelele de apă ale câtorva comunități din vale.


Coloniști israelieni construind un nou avanpost ilegal în Ain al-Baida, 25 octombrie 2016. Foto: Jaafar Ashtiyeh, AFP


Pe 14 ianuarie, forțele israeliene au distrus un rezervor de apă de 200 de metri cubi din Khirbet Yinon. Rezervorul ar fi asigurat apa pentru gospodării și agricultură pentru 500 de persoane.

Pe 8 octombrie, ținta a fost o rețea de conducte de apă de 3.500 metri cubi din Khirbet Yarza. Forțele au confiscat aproximativ 1000 de metri de țevi și le-au demontat pe celelalte. Rețeaua furniza apă pentru 900 de oameni din cel puțin cinci comunități agricole.

Pe 10 octombrie, într-o descindere în comunitatea agricolă Jiftlik, ținta a fost o conductă de apă ce lega trei comunități agricole. În jur de 500 de metri au fost distruși în timpul acțiunii și 250 de oameni au fost afectați.

În alte razii, echipamente de furnizare a apei de dimensiuni mai mici au fost distruse sau stricate. 

Două rezervoare de apă din Beit Dajan au fost deteriorate într-o operațiune pe 4 februarie; un rezervor de apă de 5 metri cubi a fost distrus de forțele israeliene și un tanc de plastic pentru aprovizionare cu apă a fost stricat în al-Farsiyeh pe 11 februarie; patru tancuri de apă au fost distruse într-o razie în comunitatea beduină Ma’arajat (la nord-vest de Ierihon) pe 4 august; un puț a fost distrus în timpul demolării unei case din satul Duma pe 17 august și un rezervor de apă din Ras al-Ahmar a fost stricat pe 9 octombrie.

Pe 13 octombrie, în timpul unei operațiuni de antrenament militar al IDF-ului pe pășunea aparținând locuitorilor din satul Akraba, două rezervoare de apă mobile și trei tancuri de plastic au fost găurite de gloanțe.

Nici IDF-ul și nici Administrația Civilă nu au scutit de distrugeri toaletele mobile. În timpul a 35 de raiduri, au confiscat sau au distrus 19 structuri de toalete. Trei dintre cele distruse aparțineau familiei Ayoub din comunitatea de păstori Khalet Hamed.

Niciun pic de intimitate

„Mai ales femeile vor înțelege măsura în care distrugerile fac viața dificilă”, spune Dafna Banai, membră a organizației pentru drepturile omului Machsom Watch care activează în valea Iordanului de peste 10 ani.

Când spațiul în care locuiești se îngustează tot mai mult din cauza expansiunii coloniilor și a exercițiilor militare, nu mai există intimitatea care odată permitea menținerea igienei în condiții de câmp, explică ea. Alternativa necesară ar fi fost construirea de cabine de toaletă la o distanță de câțiva zeci de metri de tabără – iar acum și acelea au fost distruse.

Banai s-a adresat unui grup de 20 de femei și bărbați israelieni din diferite organizații care au vizitat zona marțea trecută. Intenția nu este de a stabili o nouă organizație, spune Udi Gur de la Combatants for Peace, ci să ne coordonam activitățile.

Făcând apel ca oamenii să li se alăture, Banai, Gur și Guy Hirschfeld de la Ta’ayush au scris: „În lumina valului de demolări fără precedent și a presiunii tot mai puternice exercitate asupra populației palestiniene din valea Iordanului, am decis să ne unim forțele și să acționăm împreună împotriva politicii guvernului de a epura zona C de populația palestiniană.”

Imediat ce au ajuns la locul demolării din Khalet Hamed, activiștii au urcat dealul care până recent era pășune pentru turmele familiei Ayoub și care este pe cale de a deveni avanpost. Acolo, au găsit 15 israelieni tineri, inclusiv copii, un rezervor de apă, o baracă mare de lemn (care a fost mutată din locul inițial al avanpostului de la baza dealului), o conductă de apă care coboară din vârful dealului, un tractor, un țarc acoperit, scaune de plastic și canapele (care inițial fuseseră tot în locul de la baza dealului).

Mai devreme, fuseseră acolo funcționarii administrației de legătură și coordonare și inspectori ai Administrației Civile.

„Le-am dat ordine să se oprească din lucru” a declarat pentru Haaretz șeful Administrației Civile, dar a adăugat că statusul locului trebuie verificat. Cu alte cuvinte, până când este determinat că zona este clasificată ca „teren de stat”, autoritățile israeliene nici măcar nu se vor preface că scapă de invadatori.

Și, așa cum s-a și întâmplat, tinerii au continuat să organizeze avanpostul ca pe o casă din Israel în minutul în care funcționarii au plecat.

Mai jos de un paravan ridicat între rămășițele taberei familiei Ayoub stau veteranii activiști de stânga Amos Gvirtz, Arik Ascherman, Yaakov Manor și Banai, care le explică tinerilor tacticile Israelului de expulzare: zonele de tragere, blocarea accesului la sursele de apă, interzicerea construcțiilor, demolările.

„Întregul discurs al Israelului în legătură cu ce are loc în vale și în zona C este o minciună”, spune Gvirtz. „Ei o prezintă ca pe o aplicare a legii. Ei prezintă crimele de război ca și când ar fi aplicări ale legii.”

Sunt oameni tineri cu un grad ridicat de conștiență privind problemele mediului înconjurător și cu credință că prin dialog direct cu coloniștii, aceștia ar putea fi convinși să nu facă rău ciobanilor palestinieni. Unul dintre acești tineri i-a auzit pe coloniști spunând că în momentul de față este foarte dificil de găsit pământ pe care să construiască așezări și admițând că nu au permisiunea de a construi, „dar că e pe cale de rezolvare”.

Mustafa Fukaha, șeful consiliului din satul vecin Ein al-Brida, care deține și el pământ în Khalet Hamed, i-a întâmpinat pe vizitatorii israelieni și le-a descris cum toate acțiunile opresive ale Israelului împuținează populația locală. Nu toți pot suporta permanenta insuficiență a apei, micșorarea zonelor de păscut, exproprierile, evacuările pentru exercițiile militare și șomajul.

Un reprezentant al districtului Tubas, Ma’ataz Bisharat, a vorbit și el. „Fiecare copil palestinian crede că toți israelienii le vor face rău lor și tuturor palestinienilor, că ei sunt dușmanii”, a spus acesta. „Și uite, voi sunteți dovada că mai există și alți israelieni care sprijină dreptatea.”

Au fost și alți palestinieni din zonă care au suferit din cauza multiplelor demolări. Au fost și oameni de la organizația israeliană Peace Now care plănuiesc să folosească informațiile pentru a face oamenii conștienți în legătură cu ceea ce se întâmplă, precum și membri ai grupului evreiesc-american All That’s Left, care au de gând să implice și grupuri evreiești din SUA și să scoată valea Iordanului din invizibilitate. Au fost și membre ale organizației de femei împotriva ocupației Machsom Watch și de la Ta’ayush pentru a culege informații de la fața locului.

La un moment dat, în timpul discuției, a trecut în viteză un jeep din colonia Mehola în zona taberei distruse, ceva ce se întâmplă des. În nopțile trecute, vehicule de teren au venit în locul cu pricina în drum spre deal. Și cu câteva zile înainte, un jeep, poate același, a intrat în viteză în mijlocul unei cirezi.

Zâmbetul sfios și chipul întunecat al gazdei, Abu Rasmi Ayoub, nu ascundeau teama că autoritățile și coloniștii se vor răzbuna pe el pentru că i-a găzduit pe activiștii israelieni. Unul dintre coloniști, zice el, a spus deja că vor permite unei familii de ciobani din vecini să aibă acces la turma sa, dar nu la cea a familiei Ayoub.

Demolarea completă a taberei de corturi de către Administrația Civilă a avut loc imediat după ce membri ai organizației evreiești-arabe Ta’ayush au început să însoțească familia Ayoub la pășune. Fiii săi i-au spus că au început să-i hărțuiască înainte ca activiștii israelieni să sosească. Abu Rasmi a dat din cap, dar ochii săi îi trădau îngrijorarea în legătură cu viitorul.

De fapt, ulterior, a apărut un soldat cu un jeep, a spus Abu Rasmi, și l-a informat că familia avea două ore la dispoziție să dea jos corturile improvizate pe care le ridicaseră după demolarea taberei.



Niciun comentariu: