Shai Masot (dr.) la o conferință a partidului laburist
de Gilad Atzmon
„Lobby-ul”, cum este intitulat materialul ce a
rezultat în urma investigației sub acoperire realizată de Al-Jazeera, care dezvăluie infiltrarea ambasadei israeliene și a
lobby-ului evreiesc în politicile britanice este o piatră de hotar a
jurnalismului. Se pare că postul de televiziune din Qatar i-a păcălit pe spionii
israelieni din Marea Britanie și nu numai.
Un jurnalist sub acoperire numit „Robin” a
reușit să se strecoare pe coridoarele lobby-ului evreiesc din UK, a câștigat
încrederea unui important ofițer al serviciilor secrete israeliene și, cel mai
important, a reușit să expună profunzimile imixțiunii israeliene în politicile
britanice.
Am aflat cum Israelul și lobby-ul său
complotează împotriva Marii Britanii și a cetățenilor ei. Shai Masot, un
oficial israelian, a fost surprins de camera ascunsă conspirând pentru a „da
jos” membri ai guvernului britanic, inclusiv pe ministrul biroului de externe,
Sir Alan Duncan. Am aflat că un înalt oficial din cadrul Uniunii Naționale a
Studentilor din UK (NUS), ca parte dintr-o urzeală implicând ambasada
israeliană, a fost filmat pe ascuns uneltind împotriva președintei organizației,
Malia Bouattia. Malia Bouattia este primul președinte musulman al NUS și câteva
instituții evreiești britanice sunt îngrijorate în legătură cu popularitatea ei
copleșitoare. Ni s-a dezvăluit și că ambasada israeliană conspira pentru a-l
submina pe liderul partidului Laburist, Jeremy Corbyn, precum și faptul că au
fost alocate niște fonduri în acest scop.
Am aflat că proprii noștri membri trădători ai
parlamentului slujesc o putere străină și interese străine. Am văzut cum
politicieni și lobbiști israelieni precum MP Joan Ryan defăimează o altă membră a
partidului laburist acuzând-o de „antisemitism”, practic conspirând împotriva propriului partid. Domnișoara
Ryan face totul pentru statul evreiesc, un stat cu o istorie cumplită privind
drepturile omului și crimele de război. Mă întreb ce o motivează pe MP Ryan? Lăcomia
sau setea de putere?
Cu siguranță britanicii ar trebui să se
întrebe cum se face că a trebuit ca o televiziune din Qatar să dezvăluie
veștile șocante despre cum este subminată democrația lor de către un lobby străin.
Nu ar trebui să fie asta grija celor de la BBC
sau The Guardian? Chiar după
dezvăluirea făcută de Al-Jazeera,
mass-media britanică a rămas tăcută iar întrebarea care trebuie pusă e
următoarea: ar mai fi tăcut mâlc dacă Shai Masot ar fi fost rus? Ar mai fi
tăcut din gură dacă membra parlamentului Joan Ryan ar fi fost expusă ca
lobbistă pentru Iran?
Dar Al-Jazeera
a căzut într-o capcană mult prea des întâlnită. Tulburați de propriile
descoperiri, cei de la Al-Jazeera au
încercat să le înmoaie turnând peste ele balsamul corectitudinii politice. În loc
să se concentreze pe aspectul britanic al acestei saga și să le permită
britanicilor să vorbească în numele lor, i-au permis unui academician israelian
– Ilan Pappe – să vorbească în numele lor. În mod similar, Jackie Walker, cu
certitudine o victimă a campaniei israeliene a fost rugată, de asemenea, să ne
explice propria-i filosofie identitară din punctul de vedere al unei evreice
(cât și al unei persoane de culoare). Toți ceilalți care au comentat despre
operațiunea israeliană de spionaj au venit din perspective recunoscute ale
solidarității cu Palestina. Comportamentul murdar al ambasadei israeliene și
trădarea săvârșită de membrii grupurilor ce fac lobby pentru Israel în Marea
Britanie sunt ofense evidente aduse suveranității britanice și poporului
britanic, și cu toate acestea, numai un singur britanic, jurnalistul Peter
Oborne, s-a adresat ofensei dintr-o perspectivă clar britanică.
E greșit. „Lobby-ul” a expus, mai înainte de
toate, o interferență grosolană cu suveranitatea britanică, o ingerință brutală
în guvernul și în procesul democratic britanic. Al-Jazeera a greșit din cauză că a transformat această tragedie națională
britanică într-o dispută evreiască internă.
Din motive evidente, Al-Jazeera a ales să nu analizeze sensurile profunde, culturale,
ale operațiunii israeliene. Israelul este, mai presus de orice, statul evreiesc
și, așa cum am mai menționat, a complota împotriva regimurilor
și instituțiilor politice ale altor popoare este o tactică puternic
înrădăcinată în învățăturile iudaice și în cultura evreiască. Cartea Esterei
este un prototip biblic, învățând evreii cum să se infiltreze și să submineze
chestiunile politice ale goyimilor. Acesta este practic mesajul și lecția Cărții
Esterei, complotarea împotriva celor care îi stăpânesc pe evrei și câștigarea,
prin delegație, în fața dușmanilor acestora.
Shai Masot nu era un trepăduș al ambasadei,
așa cum s-a susținut. Era un ofițer important al serviciilor de informații
operând din spatele siguranței și imunității ambasadei sale în numele statului
evreiesc. El lucra împreună cu ambasadorul israelian Mark Regev și cei doi sunt
văzuți împreună în film, stând laolaltă, adresându-se diferitelor grupuri ale
lobby-ului evreiesc. Shai Masot a fost rechemat în Israel, și înțeleg că își
caută alt loc de muncă. Mark Regev ar trebui expulzat și problema trebuie
investigată de MI5.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu